Povestea porcului. Epilog

Afară e iarnă, în calendar mai e doar o săptămână până la Crăciun, tu ai un porc in curte și încă nu te-ai convertit la vegetarianism?

Ai o slăbiciune vinovată pentru slănină cu șorici și nu ești vreun puritan milos care n-ar omorî nici o vrabie?.. daca răspunsul la toate întrebările de mai sus este același ca al unui cuplu proaspăt căsătorit, atunci zilele porcului tău sunt numărate. Pentru ca va trebui să-l tai. A, nu știi exact cum se face? Nici eu nu știam dar am fost aproape de profesioniști și m-am prins. Îți descriu mai jos, pe etape:

1. Fă-ți formație. Sună alți 2 tovarăși cu sânge în instalație

IMG_2225

*

2. Prinde godacul! O să-ncerce să evadeze dar să nu-ți fie milă că rămâi cu farfuria goală. Treaba ta.IMG_2228

*

3. Leagă-l fedeleș ca să nu se răzgândească și s-o ia din nou la fugă. De-o să-ți fie iarăși milă, gândește-te la slănină.

IMG_2232

*

4. Priponește porcul ca lumea. Acum începe să cânte pe note înalte. Dacă ți se face frică, gândește-te iar la chișcă

IMG_2242

*

5. Cere cuțitul și fă ce trebuie făcut. Nu vărsa sânge nevinovat, ai grijă să-l scurgi într-o oală, vei avea nevoie de el mai târziu

IMG_2243

*

6. Lasă porcul în durerea lui, verifică mai încolo că treaba e terminată și că nu mai mișcă. Ce-a fost mai dificil a trecut.

IMG_2252

*

7. Odată amuțit total, transportă-l la secția de pârlire & căsăpire

IMG_2260

IMG_2264

*

8. Pregătește multă apă caldă. Vrei șorici fraged ca vârsta din copilărie? Ai grijă cine-l pârlește să știe meserie.

IMG_2305

IMG_2294

IMG_2344

IMG_2354

IMG_2370

*

9. Cand ai răzuit temeinic tot porcul ca pe un loz câștigător, poți să-ncepi să-l porționezi. Fii creativ dar nu te abate de la scopul principal: separarea organelor si membrelor pe categorii în funcție de destinația lor ulterioară – piftie, sarmale, caltaboș, etc.

IMG_2380

IMG_2383

IMG_2399

Și cam asta a fost. Până acum sigur ai gustat șorici ori în varianta “fresh” direct de pe porc cu puțintică sare, ori pârlit pe grătar. A fost bun, nu-i așa?.. parcă nu mai contează că acum 2 ore animalul guița de ceasul morții.

De la atâtea păhărele de “curaj” parcă te-ai așeza la o masă copioasă. Pune o oală cu “pomana porcului” pe foc, las-o să se facă și apoi înfruptă-te. Oameni suntem..

***

PS: pozele nu sunt trucate, porcul a fost sacrificat în satul Buchila, comuna Nicolae Bălcescu, județul Bacău. Avea 100 de kilograme și post mortem i s-a spus “Lucian”. Mai multe nu știu despre el…

RIP (Restul îi Piftie)

 

2 thoughts on Povestea porcului. Epilog

    • Mulţumesc, Mihai! Sper să mai revii şi să dai clickuri prin site.

      După cum vezi nu ratez nici o ocazie să răspund instant la comentariile pozitive!

Leave a comment