Cheile Nerei – Defileul Dunării – Târgu Jiu

Pentru ultima parte din concediul 2-în-1 pe 2016 am lăsat Sarmizegetuza în spate (click aici daca n-ai citit înca prima parte) și am pus pe Waze destinația Orșova. La 7 PM am ajuns la pensiunie și am stat la taclale cu o familie de constănțeni care mai deunăzi făcuseră pe turiștii prin Cheile Nerei. Ne-au convins să ne aventurăm pe urmele lor și a doua zi ne-am luat tălpășița. Pe la 8 dimineața ne-am anturat cu doi prieteni (A & G pe inițialele lor, o să-i vedeți prin poze mai jos) care plecaseră în aceeași zi la 4 AM din București pentru o zi super extraordinară de drumeții. Dacă au făcut bine, daca nu..? Rămâne de văzut -

 

Ziua 1 – de la Orșova către Moldova Nouă și apoi spre Cheile Nerei cu traseu la picior către Ochiul Bei și Cascada Beușnița, apoi condus către Bigăr și cale-ntoarsă pe la Băile Herculane înapoi la Orșova

La prima oră vremea nu era prietenoasă. Asta se vedea la prima pauză de sightseeing cu scrutare înspre malul sârbesc al Dunării.

Bleah!

Clisura Dunarii - malul sârbesc

 Dar cât ai clipi și ai muta apoi privirea pe malul românesc, ce să vezi? Ceva cer senin se întrevedea printre norii albi precum laptele condensat dizolvat într-o cafea amară ca o zi de luni cu deadline.

Clisura Dunarii - Malul românesc

De la Moldova Nouă am zis bye-bye Dunării și posturilor de radio sârbești și am virat dreapta înspre munți. Traseul devenea din ce în ce mai neprietenos cu autoturismul pe care-l struneam cu dibăcie pe drumuri neasfalatate către Sasca Romană. Punctul terminus l-am atins după un ultim sector de 5 km de drum forestier care a fost super rewarding vizual-natural. Am făcut o oprire demnă mai mult de National Geologic la cascada <(La) Văioaga>. Dacă închideam un ochi la cei câțiva oameni care mișunau prin preajmă aș fi putut jura că am facut un multiplu salt temporal în…

Paleozoic!!!

La Văioaga #3

La Văioaga #2

M-am mai ostenit să surprind un detaliu mega interesant și apoi am plecat.

La Văioaga #1

La final de traseu automobilistic am abandonat mașina la Pastrăvărie și am apucat-o la picior pe cărare către ceea ce urma să fie Locul Lăudat! Ochiul Beiului!

Turcoazul apei e de la Mama ei nu de la vreun photoshop ieftin. N-am găsit o lămurire de la ce vine culoarea apei, pe internet sunt doar apropouri la domnițe salvate de cavaleri cu ochi albaștri ori lacrimi de Iele și alte Dosariade X. Lacul e constant hrănit cu ape subterane din izvoare carstice și de-asta-și menține și temperatura constantă de-a lungul anului undeva la 4-5 grade Celsius. Whatever. Locul e de-a dreptul mesmerizant.

Behold! 

Ochiul Bei #1

Ochiul Bei #2

Ochiul Bei #3

Sugestie de WALLPAPER – click & Save as…

Capătul traseului a fost la Cascada Beușnița. Nimic spectaculos aici, vă las 2 poze ca să vă convingeți singuri:

Cascada Beusnita #1

Cascada Beusnita #2

Apoi cale-ntoarsă pe un traseu rupt din serialul Lost.

Others!

OTHERS!

Untitled_HDR4_lores

Am ținut-o pas-compas drum întins până înapoi la Păstrăvărie, sus în mașină și spre casă cu ocol pe la Cascada Bigăr așa cum ne propuseserăm dis-de-dimmy. Ultima oară când mai vâzusem 3 cascade într-o zi a fost la o inundație care curgea pe coloană de la etajul 7 până la 4.

Dacă e să rămână între noi, not a big deal this Bigăr. I’ve seen Betăr. Recunosc, sunt și un pic over-critic la tot ce-nseamnă mainstream dar izvorul ăsta e chiar la drumul principal dacă mă-nțelegeți unde bat :) Judecați pentru voi dacă ajungeți acolo. Las mai jos ultima poză din ziua 1. E făcută pe la 7 seara la ultimele raze de lumină naturală. Evident că e prelucrată blană în photoshop cu efectul ăla de mătase curgătoare care a rupt internetu-n două și a propulsat România în topurile tripadvisoriceene.

SHARE MASIV!

Bigger PHOTOSHOP

Bigger PHOTOSHOP

 

Ziua 2. Cu barca pe Defileul Dunării

Am plecat de sub cușma Decebalului de 55m sculptat direct în calcar între 1994 și 2004. Dacă aveți curiozitatea, ca să vă faceți și voi o poză ca asta trebuie să vă nimeriți la intersecția Golfului Mraconia cu Defileul Dunării.

Decebalus Rex, turistae te salutant!

Salut, Decebal

Plimbarea cu barca a durat aproape o oră cu tot cu două escale la Peștera Ponicova și la Peștera Veterani. Să lăsăm imaginile să vorbească:

Dunarea #1

Dunarea #2

Dunarea #3

Dunarea #4

Dunarea #5

Dunarea #6

Entuziasm

Și cam atât cu pozele de la Dunăre. Ok, încă una, de pe ponton în care nu vorbește Andrei la telefon!

Ponton

 

Ziua 3. Târgu Jiu într-o dimineață de sâmbătă cu 2 escale și 3 monumente

Târgul Jiu (Târg Jiul??) a fost cireașa de pe tortul întoarcerii acasă. Ideea era să vizitam ansamblul brâncușian format din cele 3 monumente fotografiate mai jos.

Ne-am fofilat printre hoardele de turiști /slash/ îndrăgostiți care se îmbrățișau cu o efemeră afecțiune în fața Porții Sărutului. Niște neciopliți :) Am așteptat să se elibereze și am tras o fotografie de carte poștală.

IMG_7643

La Masa Tăcerii era mai liniște. Pesemne nu era ora mesei. Am avut răgaz de 2 fotografii dintre care una pe aparat analog – pe film (kodak). Vă prindeți voi care(..?)

IMG_7631

Masa Tacerii - Kodak Tri-X 400

Coloana Infinitului e în alt parc și spre deosebire de celalte 2 opere din ansamblu nu e sculptata în piatră. E o replică turnată în fontă. Wikipedia confirmă.

Cele 3 monumente sunt aliniate pe aceeași axă de-a lungul Căii Eroilor. Istoria dealtfel consemnează ca sunt ridicate în memoria soldaților români care au luptat în Primul Război Mondial. Făcând apel la o simbolistica folclorică, ansamblul reprezintă viața împărțită în 3 etape (pietre de hotar): Poarta este echivalentul nașterii, a venirii dintr-o altă lume în aceasta, masa reprezintă comuniunea, sărbătoarea din timpul vieții, iar coloana (stâlpul) simbolizează moartea închiderea ciclului cu un liant între lumea aceasta și cea de sus.

Acknowledge! 

Coloana Infinitului #1

Coloana Infinitului #2

IMG_7654

Și ca să rămân în registru folcloric, de la Târgu Jiu am încălecat pe-o șa și gata, pa.

#theend

 

Share

Sarmizegetusa – Hunedoara – Deva – Sarmizegetusa Regia – Hațeg – Prislop

Pentru că și anul ăsta și-au întâlnit targeturile și mai apoi au făcut requestul de days off din timp, yours truly featuring jumătatea mai bună (pe care rar o prinzi în toane de fotomodel) s-au combinat la un concediu o vacanță de-o săptămână prin România. Din motive care țin de timp scurt vs. dor de ducă lung, vacanța a fost splituită în 2 părți adica am bookuit cazare în 2 locuri.

Aici puteți vedea fotografii din prima parte, cea cu tabăra la Sarmizegetusa (Ulpia Traiana,.. nu Regia)

Și pentru că am mai mult pozele decât cuvintele la mine, descrierile vor fi paupere spre gratuite. Pozele vor fi baza! Sper să merite scrollul :)

  • Berze în copaci #travellingbirds

Pe DN68 dinspre Hațeg înspre comuna Sarmizegetusa ne-a atras atenția un stol de berze care-și încărcau ulimele baterii pentru lungul drum pe care urmau să-l străbată peste mări către țările calde.

IMG_6723

IMG_6725

IMG_6721

 

  • Densuș #inblackandwhite

Biserica „Sfântul Nicolae” este un lăcaș de cult ortodox din localitatea Densuș, județul Hunedoara, una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România, construită în secolul XIII.

IMG_6779

IMG_6789

IMG_6792

 

  • Castelul Corvinilor #înHD

Lunea. Puțină lume. Așa mai merge.

IMG_6874

IMG_6830

 

  •  Deva #unDevadeparte

Văzuta de sus din cetatea de pe dealul cu același nume.

IMG_6915

IMG_6911

 

  • Situl dacic de la Costești 

Din cauza condițiilor meteo nefavorabile n-am zăbovit prea mult. Avem o poză care reflectă starea de spirit.

IMG_6947

 

  • Sarmizegetusa Regia aka Sarmizegetusa Dacilor aka Stonehengeul dacic #daciiliberi #Zamolxepeviață

Locul are o încărcătura energetică aparte. Și nu vorbesc despre spirale și spiritualitate, dar noi am ajuns luni pe la ora 7 și am fost printre ultimii care cumpăram bilet de intrare. Am mers 15 minute prin pădure până la miezul Sarmizegetusei și spectacolul vizual al ruinelor dacice a fost o încheiere corespunzătoare pentru o primă zi de alergare pe-o vreme tomnatic schimbătoare.

IMG_6958

IMG_6959

IMG_6961

IMG_6964

IMG_6974

IMG_6992

IMG_7001

 

  • Rezervația de zimbri din Hațeg #nationalgeographic

Aici am întâlnit 5 femele, 2 masculi și un zimbru junior.

IMG_7028
IMG_7030
IMG_7035

 

  • Prislop #MeccaOrdotodoxiei

Aici am ajuns din curiozitate vizavi de fenomenul Arsenie Boca și toată țesătura comercială de tip mileu care s-a brodat în jurul icoanei sale. Vreau să subliniez două aspecte. În primul rând, mulțimea de oameni prezentă acolo într-o zi de marți oarecare. Autocarele și autoturismele erau parcate pe o distanță de 1km de la poarta mănăstirii. Pozele de mai jos sunt un fotoreportaj care ar putea fi expus sub titlul #JeSuisArsenie. Ele surprind prioritatea Sinelui în fața lucrurilor și fenomenelor înconjurătoare. E triumful turistului ajuns în fața Giocondei care fură un selfie cu Mona ca să aibă dovada viu colorată că a împărțit de la fața locului minunea creației cu Leonardo. Un spectacol delicios de urmărit din exterior cu care m-am delectat pe săturate la Prislop, așa cum se vede și din suita de mai jos.

IMG_7057

IMG_7062

IMG_7063

IMG_7072

IMG_7073
IMG_7077

IMG_7075

Al doilea aspect pe care voiam să îl subliniez e ceva mai delicat. E vorba despre câțiva oameni în vârstă care erau purtați pe brațe către coada care se formase la mormântul lui Arsenie Boca. E greu de acceptat o ruptură atât de abruptă între cele 2 categorii de oameni care ajung acolo – turiștii de ocazie și credincioșii care așteaptă la coadă să li se îndeplinească dorința de a i se închina Părintelui.

IMG_7066

IMG_7069

IMG_7056

Ambele categorii există independent una de cealaltă. E tentant să pui majorității etichetă, să tragi concluzia și să mergi mai departe. Poate adevărul e undeva la mijloc ca-n cabinetele de mediere. Sau dincolo de noi, ca-n Dosarele X. Mergeți și voi să vă convingeți dacă e bine sau nu ce se întâmplă la Prislop pe marginea imaginii lui Arsenie Boca. Foarte probabil să vă întoarceți tot cu un semn de întrebare.

Dar nu uitați să vă luați un suvenir din corturile de la ieșire. Dacă tot nu v-ați făcut selfie, nu vreți să vă întoarceți cu mâna goală!

IMG_7087

IMG_7083

IMG_7084

Share

When I was backpacking through Piatra Craiului

This weekend I went out with this girl right here for some mountain walking, landscape gazing, nature bathing and – as in Bucharest there was a yellow warning for hot weather, also - lower temperature chasing.

Backpackeritza

 

Și gata cu engleza, aveam nevoie de-o introducere care să meargă cu titlul – care apropo – mi-a venit de la faza aia din F.R.I.E.N.D.S. cu Ross care agăța femei povestindu-le cum mergea el cu rucsacul prin Tibidabo. Ca paranteză – fac pariu că v-ați prins altfel mai mult ca sigur nici n-ați fi deschis linkul, așa-i? :)

Dar să vedem și niște poze, și oi mai scrie și câte ceva text printre ele.

IMG_6172

IMG_6207

Backpacking, după cum ziceam -

IMG_6196

 

Un platou cu pășuni și garnitură de cer albastru presărat cu nori, de contrast -

IMG_6180

IMG_6194

Baschet pe iarbă, probabil un sport în vogă pe aceste meleaguri acum 70 de ani – judecând după marimea buruienilor.

IMG_6226

Tot pe drum am întâlnit și câțiva prieteni necuvântători! Mai jos îi vedeți doar pe cei fotogenici -

IMG_6169

IMG_6199

IMG_6214

IMG_6313

IMG_6274

IMG_6321

Fotografiile de-a doua zi au fost din nou cu peisaje și oameni cu rucsace, doar că într-o lumină mai bună -

IMG_6336

IMG_6358

IMG_6340

IMG_6328

Și un #selfie nevinovat, cât să meargă indexarea în Google:

IMG_6333

 

Sfârșit dar va urma.

Acum dac-ați ajuns până aici poate v-au plăcut pozele și vreți să mai vedeți. Nu trebuie să ieșiți de pe site, dați click în meniul de sus, alegeți o categorie/subcategorie și apoi cu cursorul dreapta, dreapta până vă săturați. Sunt suficiente, unele mult mai bune decât astea de-aici. Enjoy!

Share